Cum recunoaște un credincios o parohie ROCOR canonică în UK — și de ce nu orice biserică care se numește «Russian Orthodox Church Outside of Russia» este în comuniune cu Biserica Ortodoxă.
Un creștin ortodox cumpără Filocalia, deschide volumul întâi, citește optzeci de pagini din Sfântul Antonie și Evagrie, și își dă seama că nu înțelege aproape nimic. Nu este singur. Problema nu este a cititorului. Acest articol schițează traseul tradițional de intrare în Filocalie — de la introducerea Sfântului Nicodim, la Nichifor din Singurătate, la Kalist și Ignatie, și mai departe — un parcurs atestat în Povestirile unui pelerin rus și regăsit astăzi la părintele Maximos Constas.
O trecere paralelă prin liniile Filocaliei: greacă (Veneția, 1782), românească paisiană (Dragomirna, 1769), rusă (Teofan, 1877), modernă (Stăniloae, 1946–1991) și engleză (Palmer–Sherrard–Ware). Ce s-a transmis și ce s-a pierdut.
În Sfânta Biserică Ortodoxă, apa nu este doar o făptură a firii, ci una dintre cele dintâi prin care lucrează darul lui Dumnezeu. Încă de la Facere, Duhul Sfânt Se purta pe deasupra apelor (Facerea 1, 2), iar când Domnul…
De la pustia Egiptului și Sfântul Isaac Sirul, prin Sfântul Grigorie Palama și Filocalia, până la Sfântul Paisie Velicicovski și Sfântul Iosif Isihastul — firul neîntrerupt al rugăciunii lui Iisus în tradiția ortodoxă și semnificația lui pentru orice creștin.