Sfântul Voievod Neagoe Basarab — Noul David al Țării Românești

Sfântul Neagoe Basarab, prigonit sub trei domni, ales de popor, ctitor al Athosului și autor al Învățăturilor — viața unui sfânt davidic.
Studii despre istoria Ortodoxiei, isihasm, diaspora rusă, ROCOR, Filocalie, rupturi canonice și transmiterea vie a Tradiției.
Hartă istorică
Studii despre transmiterea Ortodoxiei în timp: isihasm, diaspora rusă, ROCOR, filocalie, rupturi canonice și continuitatea Tradiției.
Un episod românesc major al isihasmului secolului XX, la întâlnirea dintre cultură, monahism și rugăciunea inimii.

Sfântul Neagoe Basarab, prigonit sub trei domni, ales de popor, ctitor al Athosului și autor al Învățăturilor — viața unui sfânt davidic.

Viața lui Gleb (Gherman) Podmoshensky, cofondatorul Platinei: râvnă, cădere, schismă și prelest, citite prin grila patristică.

Ivan Kireevski, filosoful rus format la Hegel și Schelling, care a găsit la Mănăstirea Optina integralitatea minții și tradiția vie a Sfinților Părinți.

Sfântul Nicolae Velimirovici în America: exilul după Dachau, slujirea la Libertyville și Sfântul Tihon, ultima Liturghie și moartea în rugăciune.

Ce este muzica psaltică și de ce sună altfel la mănăstire decât în parohie? Istoria cântării bizantine, de la Octoih la Ioan Cucuzel.

Mișcarea Bogomoljaci, trezirea mirenească a Ortodoxiei sârbe din veacul XX, sub păstorirea Sfântului Nicolae Velimirovici.

Istoria Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim: Sandu Tudor, Ioan Kulâghin, Rugăciunea inimii, temnița comunistă și moștenirea isihastă românească.

O lectură critică, dar nu demolatoare, a vieții și receptării sale

Istoria rupturii dintre Arhiepiscopia rusă de la Paris, cunoscută ca Rue Daru, și ROCOR: de la exilul rus după 1917 la reunificările din 2007 și 2019.

Pe 25 aprilie, Biserica Ortodoxă Română prăznuiește pe Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (1692–1767), părintele duhovnicesc al Sfântului Paisie Velicikovski și unul dintre marii dascăli ai Rugăciunii inimii din secolul al XVIII-lea. Această primă parte a unui studiu în două părți prezintă viața sa: originea slavă în zona Poltavei, formarea în Munții Mosenschi de lângă Kiev, venirea în Ȝara Românească, cei douăzeci de ani la Schitul Dălhăuți, íntemeierea Schitului Poiana Mărului, rețeaua de unsprezece schituri pe care le-a păstorit, episodul examinării de către trei patriarhi orientali la București, întâlnirea cu tânărul Platon (viitorul Sfânt Paisie) și tunderea acestuia în monahism la Athos în 1750, adormirea sa în 1767 și canonizarea oficială din 2003.