Sfânta Nina, „cea întocmai cu Apostolii”: cum a luminat o femeie un întreg popor
Viața Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii: crucea din viță-de-vie, creștinarea Iviriei, regele Mirian și chemarea apostolică a femeilor.
Cum a trecut Mănăstirea Platina de la ROCOR la Patriarhia Sârbă
Cum a ajuns Mănăstirea Platina, fondată sub ROCOR, sub jurisdicția Patriarhiei Sârbe? Documentar cu surse primare despre tranziția canonică din 2000.
Mireanul și discernământul în Biserică: o datorie a Botezului
Un răspuns patristic la întrebarea „cine ești tu să judeci?”: discernământul mireanului, preoția împărătească, receptio și datoria Botezului.
Cuplul apostolic în Biserica primară. Andronic și Iunia, Acvila și Priscila, Filimon și Apfia
Andronic și Iunia, Acvila și Priscila, Filimon și Apfia: trei familii apostolice care arată casa ca biserică mică și căsătoria ca slujire comună.
De ce trebuie să citim Sfinții Părinți. Cărți, nu podcasturi
De ce lectura Sfinților Părinți formează discernământul ortodox și nu poate fi înlocuită de podcasturi, Telegram sau cărți sentimentaliste.
Cazul Gleb Podmoshensky și pregătirea proslăvirii Părintelui Serafim Rose: ce ar trebui să știe cititorul ortodox
Ce trebuie să știe cititorul ortodox despre Gleb Podmoshensky, Platina, ROCOR și întrebările ridicate de pregătirea proslăvirii Părintelui Serafim Rose.
Frumusețea — un nume al lui Dumnezeu
O lămurire patristică despre frumusețe ca nume al lui Dumnezeu, lumină necreată, chip restaurat și țintă a vieții creștine.
De ce sunt doar trei Teologi în Ortodoxie?
De ce Biserica a numit Teologi doar pe Sfântul Ioan Evanghelistul, Sfântul Grigorie de Nazianz și Sfântul Simeon Noul Teolog? O lămurire patristică despre rugăciune, vedere și teologie.
Numele lui Dumnezeu (V): Luarea Numelui în deșert — porunca a treia și responsabilitatea creștină pentru Nume
Ultima parte din seria Numele lui Dumnezeu: porunca a treia, luarea Numelui în deșert, jurământul, blasfemia și păzirea Numelui prin trezvie.
Uitarea de Dumnezeu
Uitarea de Dumnezeu nu este simplă lipsă de memorie, ci o stare duhovnicească prin care sufletul trăiește ca și cum Dumnezeu nu ar fi.